O poveste țesută în timp, din fire de bumbac, muncă și mândrie

 

În inima județului Dâmbovița, între dealuri blânde și oameni gospodari, orașul Pucioasa a crescut odată cu sunetul mașinilor de cusut și mirosul inconfundabil al textilelor proaspăt apretate. Aici, nu vorbim doar despre industrie. Vorbim despre moștenire, despre oameni care și-au făcut din croitorie un mod de viață, despre femei pricepute și bărbați harnici care au transformat un oraș mic într-un nume cunoscut în toată România.

 

Istoria primei țesătorii din Pucioasa

 

Povestea începută la războiul de țesut… și continuată cu mașini industriale

Pucioasa, orașul tihnit de la poalele Bucegilor, nu a fost întotdeauna cunoscut pentru textile. Dar o femeie hotărâtă, câțiva meșteri pricepuți și dorința oamenilor de a crea „ceva durabil” au dat naștere la ceea ce avea să devină inima textilă a Dâmboviței.

 

Totul a început într-o casă modestă, cu un război de țesut din lemn

 

Se spune că prin anii '40–'50, într-o gospodărie din Pucioasa, o femeie pe nume Ana Stănescu a început să țese pânză de casă din bumbac cultivat local. Cu mâinile muncite și cu răbdare nemărginită, făcea ștergare, fețe de pernă și cearceafuri, toate cusute cu modele tradiționale. Nu era afacere – era nevoie. Dar și mândrie.

Vecinii au început să comande. Apoi rudele. Apoi rudele rudelor. Ana nu mai făcea față, așa că a învățat și alte femei. A țesut până târziu în noapte și, fără să-și dea seama, a pus baza unei tradiții locale.

 

Apoi a venit anii '70–'80: cooperativa, fabrica, industria

 

În perioada comunistă, statul a înțeles potențialul local și a înființat o cooperativă textilă la Pucioasa – una dintre primele unități semi-industriale din zonă. Sute de femei au fost angajate, unele instruite chiar de doamnele cu experiență din sat.

S-au instalat mașini de cusut industriale, mese de croit, secții de ambalare. Se făceau lenjerii, uniforme, textile pentru spitale și armată. Produsele mergeau în toată țara. Pucioasa începuse să fie cunoscută.

 

„La Trainica, eram ca o mare familie”

Dumitru Rotaru, fost muncitor la „Trainica” timp de 26 de ani, își amintește cu nostalgie de perioada de glorie a fabricii:adevarul.ro

„Am lucrat trei schimburi pe zi, la patru războaie automate. Erau vremuri bune, aveam un salariu stabil și puteam să ne întreținem familia. La Trainica, eram ca o mare familie.”mditv.ro

În anii '80, „Trainica” și „Bucegi” aveau împreună peste 14.000 de angajați, iar produsele lor erau apreciate atât pe plan național, cât și internațional. Țesăturile din bumbac și in produse în aceste fabrici erau folosite pentru lenjerie de pat, prelate de camioane și corturi militare, și erau exportate în peste 60 de țări.

 

Moștenirea continuă – din fabrică în atelier, din atelier în branduri moderne

 

După ‘90, multe fabrici au închis. Dar spiritul n-a dispărut. Fostele lucrătoare au început ateliere de familie, croindu-și propriile afaceri. Așa s-au născut branduri ca Conftex, care duc mai departe firele trecutului cu tehnologie nouă, dar cu sufletul acela vechi: să facem treabă bună, să fie frumos și durabil.

 

Povestea Anei trăiește azi în fiecare lenjerie

 

Poate nu mai țesem la război, dar ideea de a face un lucru cu mâinile tale, cu migală și onoare, trăiește în fiecare cusătură.
De aceea spunem cu mândrie:

Pucioasa – orașul cu fir textil în ADN.

Și totul a început cu o femeie și un război de țesut.


ATENȚIE! Pagini false care folosesc numele „Pucioasa” circulă online!

Alege firmele reale și înregistrate din orașul nostru

Dragi clienți,
În ultima perioadă au apărut pagini false și persoane care pretind că fac parte din branduri din Pucioasa, dar nu au nicio legătură cu firmele locale reale.

Pentru siguranța dvs., vă rugăm:

Verificați întotdeauna identitatea comerciantului ( datele societății, număr de contact, e-mail , etc)


Evita paginile care:

Nu pot fi verificate oficial

Promit prețuri „incredibile”

Arată like-uri sau comentarii fake